Termenul 4G a aparut din ce in ce mai frecvent in ceea ce priveste serviciul de date mobile. In general, oamenii stiu ca promite sa fie mai bun decat 3G-ul, dar sunt destul de nelamuriti cu ceea ce inseamna de fapt.
Sa vedem daca putem sa clarificam unele confuzii si sa oferim un scurt raport despre situatia in care ne aflam cu privire la intreaga chestiune. Cauti reparatii telefoane la un pret bun? Intra pe Service-Gsm.ro.
O poveste despre doua standarde
Nu este neobisnuit ca standardele tehnice si strategia de marketing sa se refere la doua niveluri foarte diferite ale performantei, printr-un nume comun. Acest lucru se intampla cu siguranta in cazul 4G. Din punct de vedere oficial, Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (ITU) defineste termenii respectivi in termeni tehnici.
UIT, o agentie a Natiunilor Unite, creeaza si coordoneaza standardele de comunicare globala. Sase tehnologii distincte au fost supuse ITU pentru a primi denumirea oficiala, insa, in general, definitia lor de adevarat 4G, se refera la conexiunile fara fir care pot realiza cel putin 100MB de transmisie de date pentru dispozitive extrem de mobile cum ar fi telefoanele mobile si laptopurile cu o conexiune wireless.Acesta stabileste standardul pana la un gigabyte pentru aplicatiile cu mobilitate scazuta, adica ceva asemanator hotspoturilor Wi-Fi.
Acest lucru este departe de produsele 4G care sunt testate si chiar comercializate de furnizorii de telefoane mobile din S.U.A. Definitia pe care o utilizeaza este mult mai putin specifica sau mai ambitioasa decat cea a UIT. In termeni de consum, 4G sau 4th Generation inseamna putin mai mult decat urmatorul pas dupa 3G.
Totusi, vitezele de transfer de date care sunt atinse reprezinta progrese remarcabile. Sprint este singurul operator de transport american care are o retea 4G desfasurata in acest scop si atinge viteze medii ale utilizatorilor de 4-6MB cu varfuri de peste 10MB.
Acesta este un drum lung de la standardul ITU de 100MB, dar remarcabil in comparatie cu viteza de 1MB care este tipica pentru 3G in conditii foarte bune. Verizon Wireless nu a implementat inca o retea 4G, dar un test Boston recent a atins viteze de descarcare de aproximativ 8,5 MB si se incarca in jurul valorii de 2 MB.
WiMax si LTE.
In Statele Unite, exista in esenta doua tehnologii in functionarea 4G. Sprint, in colaborare cu partenerul Clear, deja desfasoara o retea WiMax 4G. Incepand cu luna mai 2010, Sprint are o acoperire de 4G pe 38 de piete, cu adaugari proiectate in Cincinnati, Cleveland, Los Angeles, Miami, Salt Lake City, St. Louis si Pittsburgh.
LTE, care reprezinta Long Term Evolution, este tehnologia 4G in competitie directa cu WiMax. In timp ce Sprint este singurul operator important ce ofera WiMax, atat Verizon Wireless, cat si AT & T lucreaza pentru retelele bazate pe LTE.
Dezvoltarea retelelor lor in lumea reala este cu cel putin un an inaintea celor de la Sprint. Daca o tehnologie in cele din urma castiga sau daca cei doi ating coexistenta pasnica, ramane de vazut. Nu putem decat sa speram ca, spre deosebire de razboaiele fabuloase VHS / BetaMax de altadata, tehnologia superioara va prevala in acest caz.